Bocitoarele

Cultura populara romaneasca a nascut "bocitoarele".Femei vaduve,profesioniste,care bocesc mortul,contracost,cat pot ele de tare pentru a pleca din lumea asta plans bine,de parca mortul ar avea puterea de a se bucura de acest teatru.
Ceausescu a facut un lucru bun sau rau,cum crede fiecare,a construit blocuri si a adus taranii la oras pentru a munci in fabrici.
In mintea omului simplu s-a implementat bine ideia ca atunci cand cineva moare trebuie plans rau,sa vada lumea ca e jale.Unde vreau sa ajung?Am o intrebare: cine intelege ce spun oamenii aia atunci cand li se ia un soi de interviu despre o ruda proaspat decedata?
Ce este cu teatrul asta jalnic de jale?E durere,suferinta,sunt lacrimi dar de ce deloc decenta?Ce dracu,numai noua ni se rupe inima in halul asta iar altora nu?Suntem un popor de sensibili.
Ma enerveaza pana la exasperare cand vad la stiri cum bocesc oamenii aia si nu inteleg decat "auau,un' te-ai dus tu maica?"etc.
Las' ca vin ele parastasele,praznicele iar atunci veselie,bautura,ca doar roamanului ii place distractia la fel de mult ca boceala.